Degenerat, Ariana Harwicz, Vellant

Atenție: acest roman tratează teme sensibile și conține descrieri care vă pot afecta emoțional.

Ariana Harwicz

Comparată cu Nathalie Sarraute și Virginia Wolf, Ariana Harwicz este una dintre figurile cele mai radicale ale literaturii argentiniene contemporane. Născută la Buenos Aires în 1977, a studiat scenaristică și dramaturgie în Argentina, obținându-și masteratul în literatură comparată la Sorbona. Romanul său Matate, amor (publicat la Vellant în traducerea Lilianei Pleșa-Iacob cu titlul Mori, iubitule) a obținut premiul pentru cea mai bună carte a anului decernat de ziarul La Nación. Traducerea în limba engleză a fost nominalizată la premiile Republic of Consciousness și Man Booker International 2018, iar versiunea germană, Stirb doch, Liebling, la Internationaler Literaturpreis 2019). Trilogia „involuntară” pe care o alcătuiește alături de La débil mental (2015)și Precoz (2016) reprezintă o critică dură la adresa clișeelor ce înconjoară noțiunea convențională de familie. Romanele sale au fost traduse în cincisprezece limbi. Din anul 2007 trăiește în Franța.

Sinopsis

Un emigrant evreu, ajuns deja la o vârstă înaintată, trăiește liniștit într-o zonă rurală din Franța până într-o zi când jandarmeria se prezintă la el acasă pentru a-l aresta. Cu o virtuozitate stilistică incontestabilă, romanul reconstituie pledoaria finală a bărbatului dinaintea acuzatorilor săi, sondând intimitatea unei minți alienate. Propria moștenire genetică tenebroasă nu-l exonerează pe acuzat, dar creează premise pentru un monolog interior sinuos, halucinant. 

Eludând orice lectură superficială, Degenerat este un roman sfâșietor ce dă glas unui discurs șocant, lugubru și captivant totodată.

Cronici

„Ariana Harwicz nu slăbește frâiele nicio secundă. Totul este intensitate, un șir continuu de imagini frapante, de șocuri verbale. Și poezie, multă poezie...” 

Isaac Rosa

„Scriitoarea Ariana Harwicz suspendă orice posibilă lectură în cheie moralistă, fără a cădea, însă, în cinisme facile. Romanele sale găsesc tonul unui adevăr pe care cititorul trebuie treptat să-l accepte.” 

Martin Kohan

„Harwicz ne demonstrează că stranietatea limbajului este o opțiune politică.” 

Marta Sanz