Descriere
Cursul prof. univ. dr. Troian Dima, ajuns la ediţia a 3-a, abordează materia dreptului penai - partea generala potrivit noului Cod penal, intrat în vigoare la 1 februarie 2014. Lucrarea analizează principalele instituţii de drept penal, urmând, de regula, structura părţii generale a Codului. Sunt tratate legea penala şi limitele ei de aplicare, infracţiunea, cauzele justificative şi cauzele de neimputabilitate, formele infracţiunii intenţionate după fazele de desfăşurare, unitatea şi pluralitatea de infracţiuni, săvârşirea infracţiunii prin cooperarea mai multor persoane, pedepsele şi individualizarea acestora, masurile de siguranţa, sancţiunile aplicabile infractorilor minori, răspunderea penala a persoanei fizice şi a celei juridice, cauzele care înlătura sau modifică executarea pedepsei şi cauzele care înlătură consecinţele condamnării. Cartea este scrisă într-un stil accesibil, dar se remarcă, în acelaşi timp, printr-un bogat aparat bibliografic şi prin numeroase exemple din jurisprudenţâ. Se constituie, astfel, într-un foarte util instrument de luau atât pentru studenţii care iau pentru prima dată contact cu partea generală a dreptului penal, cât şi pentru candidaţii la examenele de admitere în profesie (cu precădere, magistratură şi avocatură), practicieni şi alţi specialişti ai dreptului penal. Evoluţia istorică a dreptului penal romanCa şi în cazul altor ramuri de drept, şi dreptul penal român a cunoscut o lungă evoluţie istorică până a ajunge la actuala cristalizare. O fugară cercetare istorică na arată că apariţia în ţara noastră a unor dispoziţii penale mai consistente este semnalată începând cu secolul al XVll-lea. Astfel, în anul 1645 apare Codul lui Vasile Lupu, iar în anul 1652, Codul lui Matei Basarab. Ambele coduri nu erau exclusiv penale, ci erau coduri mixte, cuprinzând în majoritate dispoziţii penale, dar şi civile. Este de remarcat că, pentru sancţionarea infracţiunilor, ambele coduri prevedeau pedepse barbare care aveau un impact intimidant asupra populaţiei. Pe lângă pedeapsa cu moartea, erau prevăzute pedepse corporale precum tăierea mâinilor, a limbii, turnarea de plumb topit pe gâtul condamnatului etc. în anul 1826 în Moldova a apărut „Legiuirea lui Sturza, iar la 1 ianuarie 1852 a intrat în vigoare în Muntenia „Legiuirea lui Barbu Ştirbei. Şi în aceste legiuiri, pentru sancţionarea infracţiunilor, erau prevăzute pedepse corporale şi pedeapsa cu moartea. Primul Cod penal adevărat a fost promulgat în ţara noastră la 30 octombrie 1864. Acest Cod, la vremea aceea, a avut ca model Codul penal francez de la 1810 şi Codul prusian de la 1851. A rămas consemnat în istorie că acest Cod penal din 1864 şi cel de procedură penală au fost elaborate într-un termen foarte scurt şi au fost aprobate de Adunarea Deputaţilor într-o singură şedinţă111. Urmare a grabei cu care a fost elaborat Codul penal de la 1864, acesta a suferit ulterior numeroase modificări în anii 1874,1882,1893,1894, 1895,1900, 1910, 1912 şi 1921. Codul pena\ de la 1864. cu modificările ulterioare, a fost aplicat începând cu 1 iulie 1919 şi în Basarabia. în acea perioadă în Bucovina continuă să se aplice Codul penal austriac, iar în Transilvania, Codul penal ungar.
